Mâncatul emoțional: când frigiderul devine locul în care îți liniștești ziua

Când mâncarea devine alinare

Mâncarea nu e doar combustibil. De când ne naștem, ea e legată de iubire, de grijă, de siguranță. Bebelușul plânge și primește lapte și brățele mamei în același timp. Copilul care cade e consolat cu o bomboană. Bunica ne arată că ne iubește gătindu-ne mult. Nu e de mirare că, mai târziu, când ne e greu, căutăm în mâncare aceeași alinare.

Foamea emoțională e diferită de cea fizică. Vine brusc, nu treptat. Cere ceva anume, de obicei dulce sau sărat. Nu se oprește când ești sătulă. Și, adesea, e urmată de vinovăție.

Ce încerci, de fapt, să hrănești

Când lucrez cu femei care mănâncă emoțional, descoperim aproape mereu că frigiderul e deschis pentru o altă foame:

• Oboseala. Când ai dus totul toată ziua, mâncarea e o recompensă rapidă și la îndemână.
• Singurătatea. Seara, când nu mai e nimeni de care să ai grijă, golul se simte mai tare.
• Stresul. Mestecatul și gustul dulce chiar calmează pentru scurt timp sistemul nervos.
• Plictiseala sau lipsa bucuriei. Uneori, mâncarea e singura plăcere pe care ne-o permitem fără să cerem voie.
• Emoțiile nespuse. Furia, tristețea, dezamăgirea care nu au avut unde să se ducă.

Corpul tău nu te trădează. Îți spune, în felul lui, că ai nevoie de ceva ce nu primești.

De ce dietele nu rezolvă asta

Multe femei încearcă să rezolve mâncatul emoțional cu reguli tot mai stricte. Dar restricția crește tensiunea, iar tensiunea crește nevoia de alinare. Se formează un cerc: te abții, reziști, cedezi, te cerți, încerci și mai tare.

De aceea, în munca mea, nu vorbim despre diete, calorii sau kilograme. Nu sunt nutriționist și nu îți dau un plan alimentar. Vorbim despre ce simți și despre cum poți avea grijă de tine în alte moduri.

Cum lucrăm împreună

Prin coaching, privim cu blândețe momentele în care mâncarea devine alinare. Ce s-a întâmplat înainte? Ce ai simțit? Ce ai fi vrut, de fapt? Construim împreună o „trusă de alinare” cu alte lucruri care îți fac bine: o baie caldă, o plimbare, un telefon cu o prietenă, zece minute de liniște doar pentru tine. Nu ca să interzicem mâncarea, ci ca să ai mai multe opțiuni.

Prin hipnoză, lucrăm cu emoția care cere alinare. Într-o stare de relaxare profundă, poți învăța să te calmezi din interior, fără intermediari. Lucrăm cu momentul de dinaintea frigiderului: îl trăiești în minte și descoperi că poți face o pauză, poți respira, poți alege. Lucrăm și cu vocea critică de după, care te face să te simți și mai rău și care, paradoxal, îți dă și mai multă nevoie de alinare.

Ce nu promit

Nu promit slăbire și nu lucrăm cu greutatea. Hipnoza și coachingul nu înlocuiesc sfatul medicului sau al unui nutriționist.

Dacă simți că mâncatul îți scapă de sub control, dacă mănânci în secret cantități mari, dacă îți provoci voma, ții diete foarte stricte sau simți că mâncarea îți domină gândurile, te rog să vorbești cu un medic sau cu un psiholog specializat în tulburări de alimentație. Acestea sunt afecțiuni reale, care se tratează, și meriți tot sprijinul de specialitate.